Drumul întortocheat de seară

                                        Când un drumeţ ne însoţeşte

                                        Până la marginea lacului

                                        Frânge pâinea şi dispare

                                        Iar ochii lui trişti îi ţinem minte

                                        Până la moarte, închişi în amintire 

                                        Ca-ntr-o cutie cu giuvaere 

                                         Nu te mint. Venind spre casă

                                         M-am întâlnit cu tristul drumeţ

                                         El a frânt pâinea pe marginea lacului

                                         Noi, până la răsăritul soarelui

                                         Am stat şi am plâns

                                                               Aici şezum şi plânsem, Aureole, Ed.Clusium, 1997